Râul - de la izvor la mare

Număr optim de participanţi

16-20.


Durata

50 minute


Materiale necesare

- 15 foi A3 cu descrierea staţiilor,
- 36 cărţi (format A6),
- 88 jetoane albe,
- 100 jetoane verzi,
- 50 jetoane negre


Grup ţintă

elevi clasele VII-XII


Spaţiu

clasă, teren de sport etc.
 


Instrucțiuni 

Se formează patru grupe de patru-cinci elevi care vor “străbate“ un “drum” asemănător cu cel al unui râu, de la izvor la locul de vărsare. Se realizează 15 “staţii” (pe foi de hârtie A3, pliate în două, pe lăţime). Pe o parte a foii se notează cifrele, de la 1 la 15, iar în interior, textul corespunzător fiecărei “staţii”: 
1. calota polară şi gheţarii – reprezintă o mare parte din rezerva de apă dulce a Pământului, dar nu este uşor accesibilă – primăvara gheţarii alimentează râurile, deci iei o picătură de apă curată. 
2. umiditatea solului - reprezintă o mare parte din rezerva de apă a Pământului. Asigură reglarea temperaturii globale şi este importantă pentru nutriţia plantelor – râul contribuie la realizarea umidităţii solului, deci laşi o picătură de apă curată. 
3. umiditatea aerului – asigură reglarea climatului, favorizează formarea norilor şi a ploii - o parte din apa râului se evaporă şi intră în atmosferă, deci laşi o picătură de apă curată. 
4. organismele vegetale – toate organismele vegetale păstrează o mare cantitate de apă – râul asigură apa pentru plante, deci laşi o picătură de apă curată. 
5. organismele animale – toate organismele animale păstrează o mare cantitate de apă (la om, cca 65% din masa corpului este reprezentată de apă) – râul asigură apa pentru animale, deci laşi o picătură de apă curată. 
6. apa subterană – apa care se scurge prin crăpăturile pământului şi care nu este uşor accesibilă – o parte din apa râului se infiltrează în subterane, deci laşi o picătură de apă curată. 
7. lacuri – reprezintă cea mai mare cantitate de apă dulce şi uşor accesibilă – deci iei două picături de apă curată. 
8. izvoare – apă care provine din rezerva subterană – asigură aportul iniţial de apă pentru râu, deci iei două picături de apă curată. 
9. pârâu – reprezintă o mică parte din rezerva de apă dulce – asigură aport de apă pentru râu, deci iei două picături de apă curată. 
10. torente - reprezintă o mică parte din rezerva de apă dulce – asigură aport de apă pentru râu, deci iei o picătură de apă curată. 
11. industria chimică – este activitatea care produce cea mai importantă contaminare a apelor cu metale grele, pesticide, îngrăşăminte chimice, deci laşi patru picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi două picături de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice. 
12. oraşe – activitatea umană generează o mare cantitate de ape uzate care aduc în apele curgătoare substanţe organice, bacterii, detergenţi etc, deci laşi trei picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi o picătură de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice. 
13. ferme – dejecţiile de la animale ajung deseori direct în râuri, producând o puternică poluare organică, deci laşi două picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice. 
14. industria alimentară – produce mari cantităţi de substanţă organică, deci laşi patru picături de apă curată şi iei trei picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi trei picături de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice. 
15. irigaţii – folosesc multă apă, în plus încărcată cu pesticide, îngrăşăminte naturale sau chimice, care vor contamina zonele de deversare, deci laşi trei picături de apă curată şi iei două picături de apă contaminată cu deşeuri organice şi o picătură de apă contaminată cu substanţe chimice anorganice. 

“Staţiile” se plasează într-o sală sau pe un teren de sport, la distanţe suficiente de mari una de cealaltă. La aceste foi se ataşează plicuri cu jetoane albe (simbolizează apa curată), verzi (simbolizează apa încărcată cu substanţe organice), şi negre (simbolizează apa încărcată cu substante anorganice), după cum urmează: 
· la staţiile: calotă polară/gheţari, apa subterană, umiditatea solului, umiditatea aerului, organisme animale, organisme vegetale – câte 8 jetoane albe; 
· la staţiile: lac, pârâu, torent, izvor – câte 10 jetoane albe; 
· la staţiile: oraşe, ferme – câte 20 jetoane verzi şi 10 jetoane negre; 
· la staţia: industrie alimentară – 30 jetoane verzi şi 20 jetoane negre; 
· la staţia: industrie chimică – 20 jetoane verzi şi 20 jetoane negre; 
· la staţia: irigaţii – 20 jetoane verzi şi 10 jetoane negre. 

Se realizează şi 36 de cărţi (format A6), dintre care 30 reprezentate de numele staţiilor (de la 1 la 15, fiecare copiată de două ori) şi câte trei pentru decontaminarea organică şi trei pentru decontaminare anorganică, care se folosesc după cum urmează:
· decontaminare organică: dacă ai două picături de apă contaminată cu substanţe organice, poţi să schimbi una dintre ele mergând la ultima staţie unde ai fost, laşi picătura contaminată şi iei o picătură de apă curată; 
· decontaminare anorganică: dacă ai trei picături de apă contaminată cu substanţe anorganice, poţi să schimbi una dintre ele mergând la ultima staţie unde ai fost, laşi picătura contaminată şi iei o picătură de apă curată. 

Se amestecă cele 36 de cărţi, iar elevii iau pe rând câte o carte, îndreptându-se spre staţia marcată identic cu inscripţia de pe carte. La începutul jocului primesc zece jetoane albe (picături de apă curată) pe care le vor schimba/lăsa de-a lungul “traseului” râului. Dacă activitatea are loc în aer liber, pe un teren mai mare, li se poate da elevilor o schiţă a localizării “staţiilor”. Pe parcursul jocului elevii sunt solicitaţi să marcheze pe acestă schiţă ordinea în care au parcurs “staţiile”, ca şi rezerva de apă curată rămasă la sfârşitul jocului şi contaminarea cu substanţe organice şi anorganice (prin numărarea jetoanelor).