Metoda E.S.P.E.R.E. de comunicare relatională

COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" ONESTI , Onești
0

    Pentru psiho-sociologul Jacques Salomé, autorul metodei E.S.P.E.R.E, relaţia de comunicare sănătoasă şi relaţia infantilizantă sunt două modalităţi de a ne exprima, pornind de la felul în care cerem, dăm, primim şi refuzăm (cele 4 dinamici ale comunicăǎrii). Dacă vom şti să cerem, să dăruim, să primim şi să refuzăm, atunci vom putea avea relaţii creative si pline de energie; în caz contrar vom propune relaţii infantilizante celor din jurul nostru şi vom suferi din cauza comunicǎării energofage şi ineficiente. Filosofia E.S.P.E.R.E. este un stil de viaţă şi ne invată cum să ne respectăm cele şapte nevoi relaţionale fundamentale:

- nevoia de a visa că mâine va fi mai bine ca azi;
- nevoia de a fi recunoscut aşa cum sunt, nu cum şi-ar dori ceilalţi să fiu;
- nevoia de a şti că pot face ca lucrurile să meargă mai bine;
- nevoia de a fi înţeles în modul în care mă exprim;
- nevoia de a mă exprima prin cuvintele mele;
- nevoia de intimitate, de un spaţiu şi un timp care să îmi aparţină;
- nevoia de a fi valorizat.

    Partenerii de comunicare au posibilitatea să creeze o relaţie sănătoasă în care se pot afirma ca persoane diferite şi îşi pot dezvolta încrederea în sine şi autonomia, sau pot rămâne într-o relaţie infantilizantă în care există violenţă, neîncredere, dependenţă.
Jacques Salomé ne încurajează să ne descoperim nevoile relaţionale şi să învăţăm să comunicam, deoarece „noi oamenii suntem fundamental fiinţe ale relaţiei”. Relaţiile fundamentale ne ajută să cunoaştem lumea şi să fim nişte parteneri mai buni pentru noi înşine, pentru ceilalţi şi mediul înconjurǎtor:
- relaţia cu noi înşine, cu corpul nostru ;
- relaţia cu părinţii noştri;
- relaţia cu copiii noştri (atunci când existǎă, când suntem pǎărinţi)
- relaţia de cuplu;
- relaţia profesională;
- relaţia cu mediul, cu planeta Terra,
- relaţia cu patrimoniul umanitǎăţii, cu arta şi cultura
- relaţia cu Divinitatea (spiritualitatea sau religia)
 
Violenţa si agresivitatea fată de noi insine, fata de ceilalti si mediul inconjurator apar ca urmare a nerespectării acestor nevoi relaţionale. 
Pentru o mai profundă înţelegere a importanţei afectivităţii şi asertivităţii în comunicare, considerăm necesară o comparatie între comunicarea conflictuală şi comunicarea relaţională.

Principii şi reguli de igienă relaţională

1. Principiul fundamental al comunicării: In orice comunicare suntem întotdeauna trei: eu, celălalt şi relaţia care ne uneşte şi ne prelungeşte. 
2. Principiul co-responsabilitǎţii în comunicare: Fiecare este responsabil de ceea ce gândeşte, simte şi face atunci când comunicǎă.
 

Reguli de igienă relaţională: 

1. Vorbeste depre tine, si nu despre celalalt. 
2. Vorbeste cu celalalt si evita sa vorbesti despre celalalt. (inceteaza practicarea relatiei claxon - tu, tu, tu) 
3. Nu mai accepta sa-l lasi pe celalalt sa vorbeasca despre tine. 
4. Intelege ca emotia este limbajul repercusiunii sau al rezonantei. 
5. Asuma-ti riscul de a te confrunta cu trairile tale, cu punctele tale de vedere, cu dorintele tale si cu cele ale partenerului(ei). Descopera diferentele in termeni de complementaritate si nu opozitie. 
6. Respecta teritoriul propriu si teritoriul partenerului(ei); nu discuta despre celalalt in absenta sa. 
7. Folosesc confirmarea fara insa a apela la identificare: ii las celuilalt propriile sentimente, propriul punct de vedere, propria opinie. 
8. Favorizeaza accesul la simtamant permitând impartasirea lucurilor traite. 
9. Renunta la cautarea aprobarii pentru a-ti asuma riscul diferentierii. 
10. Renunta la aprobarea celuilalt pentru a iti putea confirma pozitia. Asuma-ti riscul de a te afirma. 
11. Evita comparatia: considera-te unic(a) aici si acum in aceasta situatie. 
12. Suprima judecatile de valoare asupra persoanelor, comportamentelor, cuvintelor sau actiunilor. 
13. Nu iti insusi punctul sau de vedere al celuilalt asupra ta pentru a te tortura singur(a). 
14. Nu aduce niciodata intr-o relatie ceva care apartine altei relatii. Fiecare relatie are o dinamica si un prezent propriu. 
15. Recunoaste capcanele propriilor tale proiectii in momentul in care „depui” in celalalt un lucru care iti apartine. 
16. Nu confunda persoana care vorbeste cu subiectul despre care se vorbeste. Intelege problema si asculta persoana. 
17. Nu confunda subiectul si obiectul comunicăǎrii: subiect: cel care vorbeste ; obiect: despre ceea ce se vorbeste. 
18. Depaseste infruntarea pentru a privilegia confruntarea (confirmare, afirmare, poziţionare plecand de la propriile valori) 
19. Devino constient(a) ca transmiti mesaje cadou (care dau energie, vitalitate, dragoste) si mesaje otrava (care ranesc, devitalizeaza si produc suferinta). 
20. Accepta trecerea de la reactional la relational, de la opozitie la a-pozitie. 
 
Pentru mai multe informaţii despre metoda E.E.P.E.R.E, vezi căǎrţile lui Jacques Salomé traduse în limba română la editurile Ascendent (www.edituraascendent.ro) şi Curtea veche (www. curteaveche.ro) sau accesati website-ul http://www.jacques-salome.ro. Puteţi descăǎrca o prezentare in format pdf a metodei E.S.P.E.R.E, accesând link-ul:
 
 

Fişă de lucru : Vorbesc depre mine, nu despre celălalt. La ce mă ajută? 
Structura unui mesaj personal 
Exemple: 
1. Mă supără atunci când întârzii acasă fără să mă anunţi. Mi-ar plăcea să primesc un telefon şi să îmi spui ca mai stai 20 minute de vorbă cu colegii. 
2. Când primesc observaţii în faţa copiilor, mă simt foarte umilit, pentru că ei mă văd în postura de părinte mustrat. Aş dori să nu mai fiu pus în această situaţie. 
3. Mă deranjează atunci când găsesc dezordine la tine în cameră. Aş dori să îţi faci timp sa îţi pui lucrurile în ordine, să ţi le aranjezi aşa cum vrei tu. 
4. Când sunt întrerupt, sunt derutat pentru că îmi pierd firul ideilor. Aş vrea să fiu lăsat să vorbesc până la capăt. 

Beneficiile comunicării despre sine şi nu despre ceilalti: 
1. Exprimăm ceea ce ne nemulţumeşte într-un mod în care putem să evităm conflictele. 
2. Persoana căreia ne adresăm ştie exact ce anume din comportamentul ei ne bucură sau ne deranjează. 
3. Persoana căreia ne adresăm va şti pe viitor cum am dori să se comporte în situaţia respectivă.